După Steaua – Manchester City, 0-5, dacă-mi permiteți…

1. City joacă la trofeu. Cred că Sparta Praga ar fi avut același destin. Nu e un alibi, încerc doar să subliniez faptul că City nu avea nici un fundament pentru a veni la experiment, glume sau cu motoare turate pe jumătate. A venit cu totul la maximum pentru că depind ATÂT de multe de parcursul în UCL, încât nu-și permiteau nici măcar gol primit, for safety.

2. Cei 28 (cred?) de jucători din lotul lui City îl au pe bancă pe un băiat peste care nu se trece cu jumătăți de masură. 75% dintre ei au securea deasupra capului pentru că Pep Guardiola nu se sfiiește să-l arunce la Everton pe simbolul Hart, darămite să treacă în plan secund alți jucători. Gândiți-vă că Silva nu e deloc pe placul și sistemul său, iar la al doilea meci oficial al sezonului încă nu a pus piciorul greșit pe teren. Gândiți-vă la presiunea pe Otamendi: Mangala e cu un picior afară și Kompany cu unul în teren, iar Stones va fi titular clar. Zabaleta e încă la egalitate cu Sagna, diferența e doar oboseala de după Euro a francezului. Aseară, Pablo Zabaleta a jucat imperial.

3. Vorbeam aseară cu cineva despre infrastructura cluburilor din Vest. De exemplu, la Lille, la centrul lor de antrenament – Luchin – există o pistă de alergare pentru jucători. Are 2 kilometri și e prin tot complexul. Am fost acolo, am văzut-o și am discutat cu un om din staff-ul clubului: pista este facută, de la săpătură, la temelie, la materialele de la suprafață și tocmai până la configurația ei (pe unde se aleargă, pe ce distanță, ce inclinații și viraje) pentru a solicita echilibrat perfect piciorul jucătorului. Și fără riscuri de nici cea mai mică accidentare. Iar asta e la Lille. La City, centrul de antrenament și recuperare este de 3 ori mai mare, mai bine finanțat și mai bine pus la punct.

4. Sigur, în necunoștință de cauza, dar dați-mi voie să cred că nu există plan nutrițional documentat și echilibrat la nici un club din România. Pentru că nu există o minte care să pună accent și pe asta. Pe sistemul “umple burta” sigur că faci sport, că ai energie. Dar nu faci de performanță…

5. La Ajax, în primul an, când copilul are 6 ani și se înscrie la fotbal, se face balet, pentru întărirea gleznelor și genunchilor. La Lille, nici un jucător nu are voie să semneze contract profesionist, venit din pepiniera clubului, fără Bacalaureatul luat cu minimum nota 11/20. La United, Giggs se refăcea după o accidentare la gleznă alergând într-o sferă care simula imponderabilitatea, pentru a-i grăbi vindecarea și pentru a-l scuti de a pune piciorul direct pe pământ (în 2007 se întampla asta…).

6. Nu cred că Steaua se va face de râs în Europa League. S-a arătat extrem de solidă cu Sparta Praga și semnele sunt promițătoare. Pur și simplu a dat peste cel mai nebun adversar posibil. Cred că, dacă steliștii picau cu Ajax, situația era diferită.

Da, am enumerat clișee, probabil. Lucruri pe care le veți citi peste tot și fac parte din “nimicuri”. Dar nimeni nu a priceput că fotbalul nu se castigă doar cu mingicari de pe maidan, ci cu mingicari de pe maidan educați, disciplinați și scufundați în condiții optime pentru dezvoltare completă. Până și regimul ceaușist știa asta și îi ținea pe toți la un loc, cu program strict și cu disciplina aproape forțată.

Completare de Adrian Costeiu: Baza de antrenament a lui Manchester City a costat 200 de milioane de Lire și are 17 terenuri. Steaua se antrenează la Domnești, pe un teren la care accesul se face, în ultimele două sute de metri, pe un drum neasfaltat. Neamțul Timo Gebhart își rupea Audi-ul R8, iar antrenorul vine cu un Rolls Royce de 400.000 de Euro, prin hârtoape.

Comments

comments